Nu se mai sfiiesc şi mă Ónjosesc, nu mai au nici un fr‚u Ónaintea mea.
,,Să le rupem legăturile şi să scăpăm de lanţurile lor!`` —
Vai de cei ce Ónşiră casă l‚ngă casă şi lipesc ogor l‚ngă ogor, p‚nă nu mai răm‚ne loc, şi locuiesc Ón mijlocul ţării!
Priveşte Sionul, cetatea sărbătorilor noastre! Ochii tăi vor vedea Ierusalimul, ca locuinţă liniştită, ca un cort, care nu va mai fi mutat, ai cărui ţăruşi nu vor mai fi scoşi niciodată, şi ale cărui funii nu vor mai fi dezlegate.