Atunci norul a acoperit cortul Ónt‚lnirii, şi slava Domnului a umplut cortul.
Œn clipa c‚nd au ieşit preoţii din Locul sf‚nt, norul a umplut casa Domnului.
Preoţii n-au putut să răm‚nă acolo să facă slujba, din pricina norului; căci slava Domnului umpluse Casa Domnului.
şi c‚nd cei ce sunau din tr‚mbiţe şi cei ce c‚ntau, unindu-se Óntr-un glas ca să mărească şi să laude pe Domnul, au sunat din tr‚mbiţe, chimvale şi celelalte instrumente, şi au mărit pe Domnul prin aceste cuvinte: ÑCăci este bun, căci Óndurarea Lui ţine Ón veci!î Ón clipa aceea, casa, şi anume Casa Domnului, s-a umplut cu un nor.
Preoţii n-au putut să mai stea acolo ca să facă slujba, din pricina norului; căci slava Domnului umpluse Casa lui Dumnezeu.
Şi se zguduiau uşiorii uşii de glasul care răsuna, şi casa s-a umplut de fum.
M-a dus apoi la poarta de miază noapte, Ónaintea casei Templului. M-am uitat şi iată că slava Domnului umplea Casa Domnului! Şi am căzut cu faţa la păm‚nt.