Apocalipsa lui Ioan 22:11
Dar dis-de-dimineaţă, a venit din nou Ón Templu; şi tot norodul a venit la El. El a şezut jos, şi-i Ónvăţa.
Spuneau lucrul acesta ca să-L ispitească şi să-L poată Ónvinui. Dar Isus S-a plecat Ón jos, şi scria cu degetul pe păm‚nt.
Atunci S-a ridicat Ón sus; şi, c‚nd n-a mai văzut pe nimeni dec‚t pe femeie, Isus i-a zis: ÑFemeie, unde sunt p‚r‚şii tăi? Nimeni nu te-a os‚ndit?î
Căci robul chemat Ón Domnul, este un slobozit al Domnului. Tot aşa, cel slobod, care a fost chemat, este un rob al lui Hristos.
Deci, fiindcă avem astfel de făgăduinţe, preaiubiţilor, să ne curăţim de orice Óntinăciune a cărnii şi a duhului, şi să ne ducem sfinţirea p‚nă la capăt, Ón frica de Dumnezeu.
Voia lui Dumnezeu este sfinţirea voastră: să vă feriţi de curvie;
Căci Dumnezeu nu ne-a chemat la necurăţie, ci la sfinţire.
pentru că veţi dob‚ndi, ca sf‚rşit al credinţei voastre, m‚ntuirea sufletelor voastre.
Cine este nedrept, să fie nedrept şi mai departe; cine este Óntinat, să se Óntineze şi mai departe; cine este fără prihană să trăiască şi mai departe fără prihană. Şi cine este sf‚nt, să se sfinţească şi mai departe!