Книга Evrei Cтих 2 | Параллельные места

Выбор основного перевода

Открыть комментарий или сравнить с другим переводом

Выбор книги основного перевода

Evrei Noi Testament

Vechiul Testament

Facerea

Ieșirea

Levitic

Numeri

Deuteronom

Iosua

Judecători

Rut

1 Samuel

2 Samuel

1 Regi

2 Regi

1 Cronici

2 Cronici

Ezra

Neemia

Estera

Iov

Psalmi

Proverbe

Ecleziast

Cântarea Cântărilor

Isaia

Ieremia

Plângerile lui Ieremia

Ezechiel

Daniel

Osea

Ioel

Amos

Obadia

Iona

Mica

Naum

Habacuc

Țefania

Hagai

Zaharia

Maleahi

Noi Testament

Matei

Marca

Luca

John

Faptele Apostolilor

Romani

1 Corinteni

2 Corinteni

Galateni

Efeseni

Filipeni

Coloseni

1 Tesaloniceni

2 Tesaloniceni

1 Timotei

2 Timotei

Titus

Filimon

Evrei

James

1 Petru

2 Petru

1 Ioan

2 Ioan

3 Ioan

Jude

Apocalipsa lui Ioan

← Предыдущая

Evrei

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

De aceea, să lăsăm adevărurile Óncepătoare ale lui Hristos, şi să mergem spre cele desăv‚rşite, fără să mai punem din nou temelia pocăinţei de faptele moarte, şi a credinţei Ón Dumnezeu,

Ónvăţătura despre botezuri, despre punerea m‚inilor, despre Ónvierea morţilor şi despre judecata veşnică.

Параллельные места

Faptele Apostolilor 2:38

Faptele Apostolilor 6:6

ÑPocăiţi-văî, le-a zis Petru, Ñşi fiecare din voi să fie botezat Ón Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre; apoi veţi primi darul Sf‚ntului Duh. I-au adus Ónaintea apostolilor, care, după ce s-au rugat, şi-au pus m‚inile peste ei.

Şi vom face lucrul acesta, dacă va voi Dumnezeu.

Căci cei ce au fost luminaţi odată, şi au gustat darul ceresc, şi s-au făcut părtaşi Duhului Sf‚nt,

şi au gustat Cuv‚ntul cel bun al lui Dumnezeu şi puterile veacului viitor ñ

şi care totuşi au căzut, este cu neputinţă să fie Ónnoiţi iarăşi, şi aduşi la pocăinţă, fiindcă ei răstignesc din nou pentru ei, pe Fiul lui Dumnezeu, şi-L dau să fie batjocorit.

C‚nd un păm‚nt este adăpat de ploaia care cade adesea pe el, şi rodeşte o iarbă folositoare celor pentru care este lucrat, capătă binecuv‚ntare de la Dumnezeu.

Dar dacă aduce spini şi mărăcini, este lepădat şi aproape să fie blestemat, şi sf‚rşeşte prin a i se pune foc.

Măcar că vorbim astfel, preaiubiţilor, totuşi de la voi aşteptăm lucruri mai bune şi care Ónsoţesc m‚ntuirea.

Căci Dumnezeu nu este nedrept ca să uite osteneala voastră şi dragostea, pe care aţi arătat-o pentru Numele Lui, voi, care aţi ajutorat şi ajutoraţi pe sfinţi.

Dorim Ónsă ca fiecare din voi să arate aceeaşi r‚vnă, ca să păstreze p‚nă la sf‚rşit o deplină nădejde,

aşa Ónc‚t să nu vă leneviţi, ci să călcaţi pe urmele celor ce, prin credinţă şi răbdare, moştenesc făgăduinţele.

Dumnezeu, c‚nd a dat lui Avraam făgăduinţa, fiindcă nu putea să Se jure pe unul mai mare dec‚t El, s-a jurat pe Sine Ónsuşi,

şi a zis: ÑCu adevărat te voi binecuv‚nta, şi Óţi voi Ónmulţi foarte mult săm‚nţa.î