Œn fiecare zi mă bătjocoresc vrăjmaşii mei, şi protivnicii mei jură pe mine Ón mÓnia lor.
MănÓnc ţărÓnă Ón loc de pÓne, şi Ómi amestec lacrămile cu băutura,
din pricina mÓniei şi urgiei Tale; căci Tu m'ai ridicat, şi m'ai aruncat departe.
Zilele mele sÓnt ca o umbră gata să treacă, şi mă usuc ca iarba.
Fiindcă at‚t de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede Ón El, să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.