1
Pe c‚nd sta Ezra, pl‚ng‚nd şi cu faţa la păm‚nt Ónaintea Casei lui Dumnezeu, şi făcea această rugăciune şi mărturisire, se str‚nsese la el o mulţime foarte mare de oameni din Israel, bărbaţi, femei şi copii, şi poporul vărsa multe lacrimi.
M-am aruncat cu faţa la păm‚nt Ónaintea Domnului, ca mai Ónainte, patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, fără să măn‚nc şi fără să beau apă, din pricina tuturor păcatelor pe care le săv‚rşiserăţi, făc‚nd ce este rău Ónaintea Domnului, ca să-L m‚niaţi.
ÑDacă va veni peste noi vreo nenorocire, sabia, judecata, ciuma sau foametea, ne vom Ónfăţişa Ónaintea casei acesteia şi Ónaintea Ta, căci Numele Tău este Ón casa aceasta; vom striga către Tine din mijlocul str‚mtorării noastre, şi Tu ne vei asculta şi ne vei m‚ntui!
C‚nd am auzit aceste lucruri, am şezut jos, am pl‚ns, şi m-am jelit multe zile. Am postit şi m-am rugat Ónaintea Dumnezeului cerurilor,
şi am zis: ÑDoamne, Dumnezeul cerurilor, Dumnezeule mare şi Ónfricoşat, Tu care ţii legăm‚ntul Tău şi eşti plin de Óndurare faţă de cei ce Te iubesc şi păzesc poruncile Tale!
Să ia aminte urechea Ta şi ochii să-Ţi fie deschişi: ascultă rugăciunea pe care ţi-o face robul Tău acum, zi şi noapte, pentru robii Tăi copiii lui Israel, mărturisind păcatele copiilor lui Israel, păcatele făcute de noi Ómpotriva Ta; căci eu şi casa tatălui meu am păcătuit.
M-am rugat Domnului, Dumnezeului meu şi I-am făcut următoarea mărturisire: ÑDoamne, Dumnezeule mare şi Ónfricoşate, Tu, care ţii legăm‚ntul şi dai Óndurare celor ce Te iubesc şi păzesc poruncile Tale!
Pe c‚nd Óncă vorbeam eu, mă rugam, Ómi mărturiseam păcatul meu şi păcatul poporului meu Israel, şi Ómi aduceam cererile Ónaintea Domnului, Dumnezeului meu, pentru muntele cel sf‚nt al Dumnezeului meu;