Lea a rămas Ónsărcinată, şi a născut un fiu, căruia i-a pus numele Ruben (Vedeţi fiu); Ñcăciî, a zis ea, ÑDomnul a văzut m‚hnirea mea, şi acum bărbatul meu are să mă iubească negreşit.î
Pe c‚nd locuia Israel Ón ţinutul acesta, Ruben s-a dus şi s-a culcat cu Bilha, ţiitoarea tatălui său. Şi Israel a aflat.
A binecuv‚ntat pe Iosif, şi a zis: ÑDumnezeul, Ónaintea căruia au umblat părinţii mei, Avraam şi Isaac, Dumnezeul, care m-a călăuzit de c‚nd m-am născut, p‚nă Ón ziua aceasta,
Œngerul, care m-a izbăvit de orice rău, să binecuv‚nteze pe copiii aceştia! Ei să poarte numele meu şi numele părinţilor mei, Avraam şi Isaac, şi să se Ónmulţească foarte mult Ón mijlocul ţării!î
Lui Iosif nu i-a venit bine c‚nd a văzut că tatăl său Óşi pune m‚na dreaptă pe capul lui Efraim; de aceea a apucat m‚na tatălui său, ca s-o ia de pe capul lui Efraim, şi s-o Óndrepte pe al lui Manase.
Şi Iosif a zis tatălui său: ÑNu aşa, tată, căci acela este cel Ónt‚i născut; pune-ţi m‚na dreaptă pe capul lui.î
Tatăl său n-a vrut, ci a zis: ÑŞtiu, fiule, ştiu; şi el va ajunge un popor, şi el va fi mare; dar fratele lui cel mai mic va fi mai mare dec‚t el; şi săm‚nţa lui va ajunge o ceată de neamuri.î
El i-a binecuv‚ntat Ón ziua aceea, şi a zis: ÑNumele tău Ól vor Óntrebuinţa Israeliţii c‚nd vor binecuv‚nta, zic‚nd: ,Dumnezeu să Se poarte cu tine cum S-a purtat cu Efraim şi cu Manase!î Şi a pus astfel pe Efraim Ónaintea lui Manase.
Israel a zis lui Iosif: ÑIată că Ón cur‚nd am să mor! Dar Dumnezeu va fi cu voi, şi vă va aduce Ónapoi Ón ţara părinţilor voştri.
Œţi dau, mai mult dec‚t fraţilor tăi, o parte, pe care am luat-o din m‚na Amoriţilor cu sabia mea şi cu arcul meu.î
Ruben, tu, Ónt‚iul meu născut, Puterea mea şi p‚rga tăriei mele, Œnt‚iul Ón vrednicie, şi Ónt‚iul Ón putere,
Năvalnic ca apele, ñ tu nu vei mai avea Ónt‚ietatea! Căci te-ai suit Ón patul tatălui tău, Mi-ai spurcat patul, suindu-te Ón el.