Chiar o oştire de ar tăbărÓ Ómpotriva mea, inima mea tot nu s'ar teme. Chiar război de s'ar ridica Ómpotriva mea, tot plin de Óncredere aş fi.
Œntr'una ei Ómi ating drepturile, şi n'au decÓt gÓnduri rele faţă de mine.
cari nu săvÓrşesc nicio nelegiuire, şi umblă Ón căile Lui!
Este un neam de oameni, ai căror dinţi sunt nişte săbii, şi ale căror măsele sunt nişte cuţite, ca să măn‚nce pe cel nenorocit de pe păm‚nt, şi pe cei lipsiţi dintre oameni. ñ
Căci Ón poporul Meu sunt oameni răi; ei p‚ndesc ca păsărarul care Óntinde laţuri, Óntind curse, şi prind oameni.
Le arde inima după curse ca un cuptor; toată noaptea le fumegă m‚nia, iar dimineaţa arde ca un foc aprins.