de la Şihor, care curge Ónaintea Egiptului, p‚nă la hotarul Ecronului la miazănoapte, ţinut care trebuie socotit drept Canaanit, şi care este stăp‚nit de cei cinci domnitori ai Filistenilor: cel din Gaza, cel din Asdod, cel din Ascalon, cel din Gat şi cel din Ecron, şi de Aviţi;
Domnul mi-a zis: ÑIa o tablă mare, şi scrie pe ea, aşa ca să se Ónţeleagă: ,Grăbeşte-te de prădează, aruncă-te asupra prăzii.î
Veniturile lui erau gr‚ul Nilului şi secerişul r‚ului, aduse pe ape mari, aşa că el era t‚rgul neamurilor.î
ÑVai, ñ zice Domnul ñ de copiii răzvrătiţi, care iau hotăr‚ri fără Mine, fac legăminte care nu vin din Duhul Meu, şi Óngrămădesc astfel păcat peste păcat!
Ei se pogoară Ón Egipt, fără să Mă Óntrebe, ca să fugă sub ocrotirea lui Faraon, şi să caute un adăpost sub umbra Egiptenilor!
Pentru ce at‚ta grabă ca să-ţi schimbi drumul? Din Egipt Óţi va veni ruşinea, cum ţi-a venit şi din Asiria!
Israel este o oaie rătăcită pe care au gonit-o leii; Ómpăratul Asiriei a m‚ncat-o cel dint‚i; şi acesta din urmă i-a zdrobit oasele, acest Nebucadneţar, Ómpăratul Babilonului.î
C‚nd Óşi vede Efraim boala, şi Iuda rănile, Efraim aleargă Ón Asiria, şi trimite la Ómpăratul Iareb, măcar că Ómpăratul acesta nu poate nici să vă facă sănătoşi, nici să vă lecuiască rănile.
Ci Efraim a ajuns ca o turturică proastă, fără pricepere; ei cheamă Egiptul, şi aleargă Ón Asiria.