19
Doamne, tăria, cetăţuia şi scăparea mea Ón ziua necazului! Neamurile vor veni la Tine de la marginile păm‚ntului, şi vor zice: ,Părinţii noştri n-au moştenit dec‚t minciună, idoli deşerţi, care nu sunt de nici un ajutor!
Dumnezeu este cetăţuia mea cea tare, şi El mă călăuzeşte pe calea cea dreaptă.
cÓnt Domnului, căci mi -a făcut bine!
Ei Óşi ascut limba ca o sabie, Óşi aruncă vorbele lor amare, ca nişte săgeţi,
Căci Tu ai fost un loc de scăpare pentru cel slab, un loc de scăpare pentru cel nenorocit Ón necaz, un adăpost Ómpotriva furtunii, un umbrar Ómpotriva căldurii; căci suflarea asupritorilor este ca vijelia care izbeşte Ón zid.
El zice: ,Este prea puţin lucru să fii Robul Meu ca să ridici seminţiile lui Iacov şi să aduci Ónapoi rămăşiţele lui Israel. De aceea, te pun să fii Lumina neamurilor, ca să duci m‚ntuirea p‚nă la marginile păm‚ntului.
De aceea, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: ,Iată, voi face neamurilor semn cu m‚na, şi-Mi voi Ónălţa steagul spre popoare; ele vor aduce Ónapoi pe fiii tăi Ón braţele lor, şi vor duce pe fiicele tale pe umeri.
Te vor hrăni Ómpăraţi, şi Ómpărătesele lor te vor alăpta. Se vor Ónchina cu faţa la păm‚nt Ónaintea ta, şi vor linge ţăr‚na de pe picioarele tale, ca să ştii că Eu sunt Domnul, şi că cei ce nădăjduiesc Ón Mine nu vor fi daţi de ruşine.î
De aceea, nu fi o pricină de groază pentru mine, căci Tu eşti scăparea mea Ón ziua nenorocirii!
La ce ar putea folosi un chip cioplit, pe care-l ciopleşte lucrătorul? La ce ar putea folosi un chip turnat, care Ónvaţă pe oameni minciuni, pentru ca lucrătorul care l-a făcut să-şi pună Óncrederea Ón el, pe c‚nd el făureşte numai nişte idoli muţi?
Vai de cel ce zice lemnului: ÑScoală-teî, şi unei pietre mute: ÑTrezeşte-teî! Poate ea să dea Ónvăţătură? Iată că este Ómpodobită cu aur şi argint, dar Ón ea nu este un duh care s-o Ónsufleţească.
căci au schimbat Ón minciună adevărul lui Dumnezeu, şi au slujit şi s-au Ónchinat făpturii Ón locul Făcătorului, care este binecuv‚ntat Ón veci! Amin.