El a strigat Ómpotriva altarului, după cuv‚ntul Domnului, şi a zis: ÑAltarule! Altarule! Aşa vorbeşte Domnul: ,Iată că se va naşte un fiu casei lui David; numele lui va fi Iosia; el va junghia pe tine, pe preoţii Ónălţimilor, care ard tăm‚ie pe tine, şi pe tine se vor arde oseminte omeneşti!î
Manase a adormit cu părinţii săi, şi a fost Óngropat Ón grădina casei, Ón grădina lui Uza. Şi, Ón locul lui, a domnit fiul său Amon.
Dar poporul ţării a lovit pe toţi cei ce uneltiseră Ómpotriva Ómpăratului Amon; şi poporul ţării a pus Ómpărat, Ón locul său, pe fiul său Iosia.
Iosia avea opt ani c‚nd s-a făcut Ómpărat, şi a domnit treizeci şi unu de ani la Ierusalim. Mama sa se chema Iedida, fata lui Adaia, din Boţcat.
El a făcut ce este bine Ónaintea Domnului, şi a umblat Ón toată calea tatălui său David; nu s-a abătut de la ea nici la dreapta, nici la st‚nga.
Œn anul al optsprezecelea al Ómpăratului Iosia, Ómpăratul a trimis Ón Casa Domnului pe Şafan, logofătul, fiul lui Aţalia, fiul lui Meşulam. El i-a zis:
ÑSuie-te la marele preot Hilchia, şi spune-i să str‚ngă argintul adus Ón Casa Domnului, pe care l-au primit de la popor cei ce păzesc pragul.
Să se dea argintul acesta Ón m‚inile meşterilor Ónsărcinaţi cu lucrarea Ón Casa Domnului. Şi să-l dea celor ce lucrează la dregerea stricăciunilor Casei Domnului,
anume: dulgherilor, zidarilor şi pietrarilor, pentru cumpărăturile de lemn şi de pietre cioplite, trebuitoare pentru dregerea stricăciunilor casei.
Dar să nu li se ceară socoteala de argintul dat Ón m‚inile lor, căci ei lucrează cinstit.î
Atunci marele preot Hilchia a zis lui Şafan, logofătul: ÑAm găsit cartea legii Ón Casa Domnului.î Şi Hilchia a dat cartea lui Şafan, şi Şafan a citit-o.
Apoi logofătul Şafan s-a dus să dea socoteală Ómpăratului, şi a zis: ÑSlujitorii tăi au str‚ns argintul care se afla Ón casă, şi l-au dat Ón m‚inile meşterilor Ónsărcinaţi cu facerea lucrării Ón Casa Domnului.î
Şafan, logofătul, a mai spus Ómpăratului: ÑPreotul Hilchia mi-a dat o carte.î Şi Şafan a citit-o Ónaintea Ómpăratului.
C‚nd a auzit Ómpăratul cuvintele din cartea legii, şi-a sf‚şiat hainele.
Şi Ómpăratul a dat porunca aceasta preotului Hilchia, lui Ahicam, fiul lui Şafan, lui Acbor, fiul lui Mica, lui Şafan, logofătul, şi lui Asaia, slujitorul Ómpăratului:
ÑDuceţi-vă şi Óntrebaţi pe Domnul pentru mine, pentru popor şi pentru Iuda, cu privire la cuvintele cărţii acesteia care s-a găsit; căci mare este m‚nia Domnului, care s-a aprins Ómpotriva noastră, pentru că părinţii noştri n-au ascultat de cuvintele cărţii acesteia, şi n-au Ómplinit tot ce ne este poruncit Ón ea.î
Preotul Hilchia, Ahicam, Acbor, Şafan şi Asaia, s-au dus la proorociţa Hulda, nevasta lui Şalum, fiul lui Ticva, fiul lui Harhas, păzitorul veşmintelor. Ea locuia la Ierusalim, Ón cealaltă mahala a cetăţii. După ce i-au vorbit,
ea le-a zis: ÑAşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: ,Spuneţi omului care v-a trimis la mine:
,Aşa vorbeşte Domnul: ,Iată, voi trimite nenorociri asupra locului acestuia şi asupra locuitorilor lui, după toate cuvintele cărţii, pe care a citit-o Ómpăratul lui Iuda.
Pentru că M-au părăsit şi au adus tăm‚ie altor dumnezei, m‚niindu-Mă prin toate lucrărilor m‚inilor lor, m‚nia Mea s-a aprins Ómpotriva locului acestuia, şi nu se va stinge.í
Dar să spuneţi Ómpăratului lui Iuda, care v-a trimis să Óntrebaţi pe Domnul: ,Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel, despre cuvintele pe care le-ai auzit:
,Pentru că ţi s-a mişcat inima, pentru că te-ai smerit Ónaintea Domnului c‚nd ai auzit ce am spus Ómpotriva acestui loc şi Ómpotriva locuitorilor lui, care vor ajunge de spaimă şi de blestem, şi pentru că ţi-ai sf‚şiat hainele, şi ai pl‚ns Ónaintea Mea, şi Eu am auzit, ñ zice Domnul. ñ
De aceea, iată, te voi adăuga la părinţii tăi, vei fi adăugat Ón pace Ón morm‚ntul tău, şi nu-ţi vor vedea ochii toate nenorocirile pe care le voi aduce asupra locului acestuiaî, Ei au adus Ómpăratului răspunsul acesta.
Œmpăratul Iosia a str‚ns la el pe toţi bătr‚nii lui Iuda şi ai Ierusalimului.
Apoi s-a suit Ón Casa Domnului, cu toţi bărbaţii lui Iuda şi cu toţi locuitorii Ierusalimului, preoţii, proorocii, şi tot poporul, de la cel mai mic p‚nă la cel mai mare. A citit Ónaintea lor toate cuvintele din cartea legăm‚ntului, pe care o găsiseră Ón Casa Domnului.
Œmpăratul stătea pe scaunul lui Ómpărătesc, şi a făcut legăm‚nt Ónaintea Domnului, Óndatorindu-se să urmeze pe Domnul, şi să păzească poruncile, Ónvăţăturile şi legile Lui, din toată inima şi din tot sufletul lui, ca să Ómplinească astfel cuvintele legăm‚ntului acestuia, scrise Ón cartea aceasta. Şi tot poporul a intrat Ón legăm‚nt.
Œmpăratul a poruncit marelui preot Hilchia, preoţilor de al doilea r‚nd, şi celor ce păzeau pragul, să scoată din Templul Domnului toate sculele care fuseseră făcute pentru Baal, pentru Astartea, şi pentru toată oştirea cerurilor; şi le-a ars afară din Ierusalim, Ón ogoarele Chedronului, şi a pus să le ducă cenuşa la Betel.
A izgonit pe preoţii idolilor, puşi de Ómpăraţii lui Iuda să ardă tăm‚ie pe Ónălţimi Ón cetăţile lui Iuda şi Ón Ómprejurimile Ierusalimului, şi pe cei ce aduceau tăm‚ie lui Baal, soarelui, lunii, zodiilor şi Óntregii oştiri a cerurilor.
A scos din Casa Domnului idolul Astareteei, şi l-a dus afară din Ierusalim, la p‚r‚ul Chedron; l-a ars la p‚r‚ul Chedron şi l-a prefăcut Ón cenuşă, iar cenuşa i-a aruncat-o pe mormintele copiilor poporului.
A dăr‚mat casele sodomiţilor care erau Ón Casa Domnului, şi unde femeile Ómpleteau corturi pentru Astartea.
A adus pe toţi preoţii din cetăţile lui Iuda; a p‚ngărit Ónălţimile unde ardeau preoţii tăm‚ie, de la Gheba p‚nă la Beer-Şeba; şi a dăr‚mat Ónălţimile de la porţi, cea care era la intrarea porţii lui Iosua, căpetenia cetăţii, şi cea care era la st‚nga porţii cetăţii.
Totuşi, preoţii Ónălţimilor nu se suiau la altarul Domnului Ón Ierusalim, ci m‚ncau azimi Ón mijlocul fraţilor lor.
Œmpăratul a p‚ngărit Tofetul Ón valea fiilor lui Hinom, ca nimeni să nu-şi mai treacă fiul sau fiica prin foc Ón cinstea lui Moloh.
A Óndepărtat de la intrarea casei Domnului caii, pe care Ómpăraţii lui Iuda Ói Ónchinaseră soarelui, l‚ngă odaia dregătorului Netan-Melec, care locuia Ón mahala; şi a ars Ón foc carele soarelui.
Œmpăratul a dăr‚mat altarele de pe acoperişul odăii de sus a lui Ahaz, pe care le făcuseră Ómpăraţii lui Iuda, şi altarele pe care le făcuse Manase Ón cele două curţi ale Casei Domnului; după ce le-a sfăr‚mat şi le-a luat de acolo, le-a aruncat ţăr‚na Ón p‚r‚ul Chedron.
Œmpăratul a p‚ngărit Ónălţimile care erau Ón faţa Ierusalimului, pe partea dreaptă a muntelui Pierzării, şi pe care le zidise Solomon, Ómpăratul lui Israel, Astarteei, ur‚ciunea Sidonienilor, lui Chemoş, ur‚ciunea Moabului, şi lui Milcom, ur‚ciunea fiilor lui Amon.
A sfăr‚mat st‚lpii idoleşti şi a dăr‚mat Astarteele, şi locul lor l-a umplut cu oase omeneşti.
A dăr‚mat şi altarul de la Betel, şi Ónălţimea făcută de Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască; a ars Ónălţimea şi a prefăcut-o Ón ţăr‚nă, şi a ars idolul Astarteei.
Iosia, Óntorc‚ndu-se şi văz‚nd mormintele care erau acolo Ón munte, a trimis să ia oasele din morminte, şi le-a ars pe altar şi l-a p‚ngărit, după cuv‚ntul Domnului, rostit prin omul lui Dumnezeu, care vestise aceste lucruri.
El a zis: ÑCe este morm‚ntul acesta pe care-l văd?î Oamenii din cetate i-au răspuns: ÑEste morm‚ntul omului lui Dumnezeu, care a venit din Iuda, şi a strigat Ómpotriva altarului din Betel lucrurile acestea pe care le Ómplineşti tu.î
Şi el a zis: ÑLăsaţi-l; nimeni să nu-i mişte oasele!î Astfel, au păstrat oasele lui Ómpreună cu ale proorocului care venise din Samaria.
Iosia a mai Ónlăturat toate templele idoleşti ale Ónălţimilor care se aflau Ón cetăţile Samariei, şi pe care le făcuseră Ómpăraţii lui Israel ca să m‚nie pe Domnul; a făcut cu ele Óntocmai cum făcuse Ón Betel.
A junghiat pe altare pe toţi preoţii Ónălţimilor, care erau acolo, şi a ars pe ele oase de oameni. Apoi s-a Óntors la Ierusalim.
Œmpăratul a dat următoarea poruncă Óntregului popor: ÑPrăznuiţi Paştele Ón cinstea Domnului, Dumnezeului vostru, cum este scris Ón această carte a legăm‚ntului.î
Paşte ca acestea nu se prăznuiseră din vremea c‚nd judecau judecătorii pe Israel şi Ón tot timpul Ómpăraţilor lui Israel şi Ómpăraţilor lui Iuda.
Ci abia Ón al optsprezecelea an al Ómpăratului Iosia s-au prăznuit aceste Paşte Ón cinstea Domnului, la Ierusalim.
Mai mult, Iosia a st‚rpit pe cei ce chemau duhurile, pe cei ce spuneau viitorul, terafimii, idolii, şi toate ur‚ciunile care se vedeau Ón ţara lui Iuda şi la Ierusalim, ca să Ómplinească astfel cuvintele legii, scrise Ón cartea pe care o găsise preotul Hilchia Ón Casa Domnului.
Œnainte de Iosia, n-a fost nici un Ómpărat care să se Óntoarcă la Domnul, ca el, din toată inima, din tot sufletul şi din toată puterea lui, Óntocmai după toată legea lui Moise; şi chiar după el, n-a fost nici unul ca el.
Totuşi Domnul nu S-a Óntors din iuţimea m‚niei Lui celei mari, de care era aprins Ómpotriva lui Iuda, din pricina tuturor celor ce făcuse Manase ca să-L m‚nie.
Şi Domnul a zis: ÑVoi lepăda şi pe Iuda dinaintea Mea, cum am lepădat pe Israel, şi voi lepăda cetatea aceasta a Ierusalimului, pe care o alesesem, şi casa despre care zisesem: ,Acolo va fi Numele Meu.î
Celelalte fapte ale lui Iosia, şi tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare Ón cartea Cronicilor Ómpăraţilor lui Iuda?
Pe vremea sa, Faraon Neco, Ómpăratul Egiptului, s-a suit Ómpotriva Ómpăratului Asiriei, la r‚ul Eufratului. Œmpăratul Iosia i-a ieşit Ónainte; şi Faraon l-a omor‚t la Meghido, cum l-a văzut.
Slujitorii lui l-au luat mort Óntr-un car; l-au adus din Meghido la Ierusalim, şi l-au Óngropat Ón morm‚ntul său. Şi poporul ţării a luat pe Ioahaz, fiul lui Iosia: ei l-au uns, şi l-au făcut Ómpărat Ón locul tatălui său.
ÑDe la al treisprezecelea an al lui Iosia, fiul lui Amon, Ómpăratul lui Iuda, sunt douăzeci şi trei de ani de c‚nd mi-a vorbit Cuv‚ntul Domnului; v-am vorbit de dimineaţă, şi n-aţi ascultat.